Importanţa culturii dudului

Dudul este o plantă perenă, arborescentă, ce se încadrează din punct de vedere botanic în clasa Dicotiledonatae, Ordinul Urticales, familia Moraceae, genul Morus. Se cultivă pentru frunza lui suculentă şi bogată în substanţe nutritive care reprezintă şi unica hrană pentru creşterea viermelui de mătase din specia Bombyx mori.

Totodată, frunzele de dud recoltate în lunile mai, iunie datorită conţinutului lor în tanin, acid aspartic, acid folic, arginină, compuşi volatili (butil-amină, acid acetic, acid propionic, acid izobutiric, aldehide, cetone etc.) sunt utilizate cu bune rezultate în tratamentul diabetului.

Fructele, bogate în zaharuri şi fier, fiind gustoase, se consumă ca atare sau servesc pentru prepararea unor băuturi alcoolice şi a oţetului. Sucul extras din dude încă necoapte, conţinând 20—25 g acid citric la litru, are proprietăţi astringente, putând fi folosit şi în tratamentul anginelor, stomatitelor şi aftelor. Fructele de dud sunt indicate şi în cazuri de astenie, diateză hemoragică, constipaţie, enterite, afecţiuni pulmonare.