Formarea coroanei şi îngrijirea duzilor în primul an după plantare
|
Primăvara, chiar şi în cazul duzilor plantați toamna, se face proiectarea coroanei în cazul când duzii s-au plantat ca vargă. La începutul lunii mai, când majoritatea duzilor plantați au pornit în vegetație, se face controlul prinderii. La duzii neporniți în vegetație se stabilesc cauzele neprinderii şi se iau măsuri pentru înlăturarea lor. Astfel, dacă puieții au fost plantați cu coletul prea jos sau prea sus față de nivelul solului, se scot şi se replantează corect. Când pământul nu a fost bine călcat la plantare, se tasează cu această ocazie. De câte ori este necesar, duzii plantați vor fi udați. Este bine ştiut că udatul trebuie să se facă înainte ca puietul să sufere şi nu după ce se ofileşte. |
Uneori, se întâmplă ca la începutul verii, pe marginea gropii făcute la plantare, din cauza aşezării pământului, şi se formeze crăpături adânci, prin care se pierde apa, iar uscăciunea pătrunde la rădăcini. În acest caz, se sapă pământ ul cu hârlețul la adâncimea de 20-25 cm pe linia crăpăturilor, adică pe marginea gropii. După aceea, se mărunțeşte şi se nivelează bine solul.
Înainte de pornirea duzilor în vegetație, când a trecut pericolul de revenire a gerurilor, se execuți tăierea în anul I sau tăierea de formare a coroanei, în cultura intensivă a dudului se practică pe scară întinsă forma de coroană-vas a tufei de dud.
Operația se execută de mai multe ori în cursul perioadei de vegetație, pentru a realiza o coroană-vas cu trei ramificații de bază fără lăstari laterali, ci numai cu numeroşi lăstari bine dezvoltați la extremitățile brațelor.
 |
|
Formarea coroanei sub formă de vas ameliorat la dudul tufă a - puiet de dud sub formă de vargă; b - proiectarea coroanei în anul I; c - formarea a 3-4 ramuri de schelet; d - tăieri de producție |
În cazul plantațiilor tip pajişte, cu o densitate mare la hectar, formate cu material săditor plantat sub forma de vergi, acestea se scurtează la 10-15 cm de la nivelul solului.
În primul an nu se mai intervine cu operații în verde, iar începând din al de al doilea an, se aplică, tăieri pentru producerea de frunză.
Cu timpul, coroana propriu-zisă va fi formată din numeroşi lăstari fără tulpină, similar butucului de la vița de vie.
Indiferent de timpul când s-a executat plantarea, primăvara devreme, înainte de pornirea în vegetație a dudului, materialul săditor de dud sub formă de vergi se scurtează la 30-35 cm de la nivelul solului. Operațiunea se execută cu o foarfecă de vie sau de pomi, foarte bine ascuțită şi perfect curată, având grijă să nu fie vătămați mugurii sau coaja trunchiului.
În cursul perioadei de vegetație, când lăstarii ajung la lungimea de 15-25 cm, se aleg trei lăstari mai viguroşi, iar restul se suprimă de la bază.
În al doilea an, primăvara, înainte de pornirea în vegetație, cele trei ramuri se scurtează la aproximativ 50 cm.
În cursul vegetației se lasă să se dezvolte numai lăstarii din partea superioară a celor trei ramificații, restul suprimându-se de la bază.
La dudul cu trunchi înalt, mijlociu sau pitic se formează coroana-vas cu mai multe etaje, numărul acestora fiind variabil în funcție de înălțimea trunchiului, precum şi de densitatea la ha.
La dudul cu trunchi înalt, în primul an de la plantare, când din pepinieră vine cu cele trei ramificații de bază, se scurtează la 40-50 cm de la inserția lor pe trunchi. În cursul perioadei de vegetație, când se vor dezvolta numeroşi lăstari pe cele trei ramificații de bază, se vor alege câte doi lăstari când au atins lungimea de 10-15 cm pentru fiecare braț, aşezați simetric la extremitatea lor, restul suprimându-se de la bază.
În al doilea an, în cursul lunii martie, cele şase ramuri de ordinul II se vor scurta la 30-35 cm iar în cursul perioadei de vegetație se vor lăsa câte doi lăstari pentru fiecare cep, care vor forma etajul III al coroanei.
 |
|
Proiectarea coroanei vas cu mai multe etaje a - dud cu trunchi mijlociu; b - dud cu trunchi înalt |
Dacă se urmăreşte formarea coroanei-vas cu 4-5 etaje, operația se repetă în acelaşi mod până la realizarea formei dorite.
Tăierea se face deasupra, unui mugure, în partea opusa acestuia, începând de la baza sa şi terminând în dreptul vârfului mugurelui. Se suprimă de la bază lăstării formați de-a lungul trunchiului şi a celor trei ramuri de schelet, utilizându-se în hrana viermilor de mătase. Operația se execută de mai multe ori în cursul perioadei de vegetație, pentru a realiza o coroana vas cu trei ramificații de baza fără lăstari laterali, ci numai cu numeroşi lăstari bine dezvoltați la extremitățile brațelor.
Formarea cordonului orizontal bilateral constă în scurtarea puieților de dud la 50-60 cm în primăvară, înainte de pornirea în vegetație.
 |
|
Formarea cordonului orizontal bilateral a - scurtarea verifii la 60 cm; b - tăierea lăstarului de rezervă; c - dirijarea progresivă a lăstarilor în poziție orizontală |
În primăvara anului II de la plantare, se înlătură lăstarii porniți de pe tulpină, în afară de ultimii 2-3, situați în partea superioară a acestora. Primii doi dintre lăstarii opriți pentru formarea în verde a cordoanelor se dirijează bilateral, fixându-se la bază şi vârf cu cârlige din lemn sau prin legare la sârma întinsa la această înălțime.
Dacă în timpul formării cordoanelor se rupe unul dintre lăstări, atunci se foloseşte cel de al treilea, de rezervă, de pe tulpină.
|
Poziția orizontală a şarpantelor, contrară legilor naturale ale vegetației, face ca duzii să reacționeze prin creşteri puternice iar lăstării sunt acoperiți cu un frunziş bogat până la bază. În vederea unei creşteri normale şi a unei dezvoltări rapide a dudului, este necesar ca în timpul perioadei de vegetație şi se aplice o întreținere rațională: pământul trebuie menținut în stare afânată şi lipsit de buruieni prin discuiri repetate ale intervalului dintre rânduri şi prăşitul duzilor pe rând. După terminarea plantatului, pământul se bătătoreşte, îndeosebi în jurul duzilor plantați. Dacă este lăsat nelucrat, solul crapă la suprafață. De aceea, este necesar ca în jurul duzilor plantați să se facă o mobilizare a solului cu sapa la adâncimea de circa 15 cm. Scopul principal al lucrărilor ce se execută după plantare este de a ajuta prinderea duzilor şi de a favoriza creşterea viguroasă şi susținută. Solul se întreține, de regulă, ca ogor negru, prin lucrări repetate de afânare cu discul sau cultivatorul. Deoarece, cu ocazia pregătirii terenului pentru plantare se aplică îngrăşăminte organice şi minerale în cantități suficiente, în funcție de nivelul de fertilitate a solului, în primul an după plantare se aplică numai fertilizarea pe bază de azot. Azotul intensifică creşterea lăstarilor, mărind puterea de asimilare a aparatului foliar şi capacitatea de absorbție a rădăcinilor. Prima fertilizare se aplică primăvara, după tăierea de formare a coroanei, dându-se circa 30 g azotat de amoniu unui dud; a doua îngrășare se face peste aproximativ o lună de zile, în momentul începerii creşterii intensive a lăstarilor, cu aceeaşi doză. Îngrășămintele azotate se administrează, local, pe o rază de circa 20-30 cm în jurul axului, astfel încât aceste îngrăşăminte să ajungă în totalitate la sistemul radicular. Lucrarea se execută manual, folosindu-se găleți din material plastic a căror greutate, pline cu azotat de amoniu, este de circa 12 Kg. |
În zonele secetoase, aplicarea îngrăşămintelor cu azot trebuie asociată cu măsuri de îmbunătățire a regimului de umiditate a solului.
În cazul când nu se efectuează îngrăşarea cu azot, se observă o creştere slabă a lăstarilor, un colorit verde-pal al frunzelor şi o slabă dezvoltare a sistemului radicular, duzii prezentând un aspect de suferință.
În cursul anului I, chiar în toamna aceluiaşi an, trebuie să se completeze toate golurile survenite din neprinderea duzilor. În cursul iernii, se aplică o stropire cu zeamă bordeleză 3%.
Toate aceste lucrări urmăresc formarea unui număr mare de lăstari, cu frunziş bogat şi sănătos încă din primul an de la plantare, pentru a-şi stabili echilibrul între sistemul radicular şi cel aerian.