Tehnologia creşterii viermilor de mătase în primele trei vârste - Așternutul

Index articol
Tehnologia creşterii viermilor de mătase în primele trei vârste
Temperatura și umiditatea
Lumina
Ventilația
Suprafața de creștere
Rărirerea larvelor
Hrănirea larvelor
Somnuri
Așternutul

Îngrijirea larvelor în timpul somnurilor

Vârstele larvare sunt despărţite între ele prin perioade ce poartă denumirea de "somnuri". În perioada vârstelor tinere au loc trei perioade de somn, larvele reduc consumul de frunză, îşi golesc conţinutul tubului digestiv, capul devine globulos, segmentele corpului sunt mai evidente, iar corpul devine lucios.

Larvele se fixează de substrat cu ajutorul picioarelor ab­dominale, îşi ţin capul şi toracele ridicat într-o poziţie caracteristică.

În timpul somnurilor, în corpul larvelor au loc modificări fiziologice importante, ce conduc la formarea unui nou tegument. Procesul fiziologic prin care vechiul tegument este înlocuit cu unul nou poartă denumirea de năpârlire.

Somnurile larvare sunt reglate prin interacţiunea a doi hormoni: ecdysona produsă de ganglionii toracici şi hormonul juvenil produs de corpora allata.

Intrarea larvelor în somn este precedată de câteva lucrări obligatorii, şi anume: curăţirea aşternutului, separarea

 larvelor rămase în urmă de cele ce intră în somn, cunoscut fiind faptul că nu întotdeauna întreaga masă de larve intră în somn în aceiaşi timp.

 Este foarte important să se dirijeze creşterea în aşa fel încât intrarea larvelor în somn să aibă loc în timpul zilei, când acestea sunt mai uşor de supravegheat, iar lucrările premergătoare intrării în somn se efectuează mai uşor.

Pentru aceasta, este necesar ca crescătorul să fie familiarizat cu particularităţile rasei, respectiv cu durata perioadei, de hrănire şi a celei de somn. În acelaşi timp se dirijează temperatura, umiditatea, cantitatea şi calitatea hranei, astfel încât durata vârstelor să fie constantă.

Îngrijirea larvelor în timpul somnurilor presupune:

  • sistarea hrănirii;

  • prăfuirea aşternutului şi a larvelor cu praf de var;

  • asigurarea temperaturii şi umidităţii corespunzătoare: se creşte temperatura cu 1°C şi se scade umiditatea cu 5-10 procente, faţă de vârstele larvare. Trebuie avut în vedere faptul că; în cazul unei umidităţi prea reduse, larvele năpârlesc greu, existând riscul de a năpârli numai pe jumătate. Dacă umiditatea este prea mare, larvele nu-şi pot controla temperatura corpului şi conţinutul în apă, devin sensibile şi vulnerabile la boli.

  • Asigurarea unei intensităţi moderate a luminii, evitându-se căderea razelor solare direct pe suprafaţa de creştere;

  • Aerisirea încăperilor, evitându-se curenţii de aer;

  • În timpul somnurilor, larvele nu se deranjează.

Prima hrănire a larvelor, după ieşirea acestora din somn, se face la circa trei ore după năpârlire. întrucât după năpârlire, piesele bucale şi noua membrană a tractusului digestiv sunt foarte sensibile, frunza administrată la prima hrănire trebuie să fie proaspătă.

În situaţia în care se manifestă neuniformitate la ieşirea din somn, se procedează la separarea larvelor, în sensul că cele ce ies primele din somn se mută pe sertarele inferioare de creştere, iar cele ce rămân în urmă se amplasează pe sertarele superioare, fiind hrănite suplimentar.